Am crescut si nu pot sa cred ca parintii mei sunt muritori !

Tata reprezinta in viata fiecarei fete prima dragoste si un super erou , iar mama e ... mama...femeia care desi te cearta tot ea te impaca, nu ti cere nimic in schimb pentru tot ce face(mancare , curatenie) sau pentru ce da in schimb ( iubire, timp, pretuire), te creste si te tine in "palme" ca pe un bibelou care se poate sparge in orice moment, ii gresesti si te iarta mereu.

Ce sunt defapt parintii nostri ? 

Buna intrebare ! In viziunea mea sunt ...totul...Nu cred ca as putea sa fiu ceea ce sunt, sa gandesc asa cum o fac, sa fi crescut asa cum am crescut, sa fi fost sanatoasa si voiasa, sa fi petrecut atatia ani cu momente memorabile ...in special in copilarie.

Si noi ce le dam in schimb ? cand eram bebelusi plangeam si nu ii lasam sa doarma...ii torturam la propriu...dupa eram de o schioapa... si faceam prostii...multe...plangeam ... ii torturam...acum am crescut...teoretic, dar practic e altfel...tipam, urlam, le zicem vorbe care poate nu pe moment dar in timp dor, plangem si ii torturam...si ei ne iarta. Daca ne despartim de persoana iubita mama zice: o sa fie bine, nu stie ce a pierdut iar tata e fericit ca fica sa nu mai pierde noptile cine stie pe unde :)), daca luam o nota proasta , urla pana nu mai au glas, dar tot ei ne trimit la pregatiri sau incearca sa ne ajute, daca ne imbolnavim, nicio prietena fie ea cat de grozav de buna nu o sa stea langa tine : mama o sa se trezeasca noaptea sa vada ce faci si tata o sa fuga la orice ora dupa pastile sau sa te ia de la scoala ca ai lesinat .

Asa ca...poti sa ii judeci , sa ii jignesti, sa ii injosesti, ei te vor iubi mereu. Tu ai putea sa faci asta ?